COMUNITATEA ORTODOXÃ ROMÂNÃ "COASTA DE AZUR"

Biserica Ortodoxă Română "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" – Nisa

Momentan va aflati in cadrul categoriei Buletin Parohial.

Revista parohială “Sarea Pământului”

Sarea Pamântului a luat nastere in decembrie 2006 odata cu venirea la cârma parohiei noastre, a  parintelui Radu Totelecan, si la initiativa acestuia.

Revista este editata si transmisa gratuit tuturor celor ce vor sa o primeasca.

Scopul acestui buletin parohial doreste a fi dublu. Pe de o parte, acesta vizeaza un rol duhovnicesc dar doreste in acelasi timp sa transmita informatii practice referitoare la viata românilor de pe Coasta de Azur, si de aici plecând sa cosolideze relatiile si sa intareasca unitatea acestora .

Din pricina posibilitatilor logistice limitate, calitatea imprimaturii nu este foarte buna, de aceea incercam sa va oferim o varianta web a revistei, in completare.

Bine-nteles, redacţia aşteaptă participarea dumneavoastră la elaborarea buletinului parohial, prin articole, sugestii… in scopul imbunatatirii continutului acestuia.

Veti gasi aici toate numerele revistei parohiale Sarea Pamântului asezate in ordine cronologica.

Lectura placuta!

Ramona Vicol

Numarul Data Adresa
1 Decembrie 2006 PDF
2 Ianuarie 2007 PDF
3 Februarie 2007 PDF
4 Martie 2007 PDF
5 Aprilie 2007 PDF
6 Mai 2007 PDF
7 August 2007 PDF
8 Septembrie 2007 PDF
9 Octombrie 2007 PDF
10 Noiembrie 2007 PDF
11 Decembrie 2007 PDF
12 Ianuarie 2008 PDF
12 Ianuarie 2008 PDF
13 Februarie 2008 PDF
14 Martie 2008 PDF
15 Aprilie 2008 PDF
16 Iunie 2008 PDF
17 Noiembrie 2008 PDF
18 Decembrie 2008 PDF
19 Ianuarie 2009 PDF
20 Martie 2009 PDF
21 Aprilie 2009 PDF
22 Noiembrie 2009 PDF
23 Februarie 2010 PDF
24 Martie 2010 PDF
25 Aprilie 2010 PDF
26 Noiembrie 2010 PDF
27 Ianuarie 2011 PDF

 

De ce foaia parohială a comunităţii noastre se numeşte « Sarea Pământului » ?


Răspunsul îl găsim în Sfânta Scriptură şi mai exact în Sfânta Evanghelie de la Matei capitolul 5, Versetul 13: « Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată ‘în picioare de oameni »; şi în Sfânta Evanghelie de la Marcu capitolul 9, Versetele 49-50: « Căci fiecare (om) va fi sărat cu foc, după cum orice jertfă va fi sărată cu sare. Bună este sarea; dacă însă sarea îşi pierde puterea, cu ce o veţi drege? Aveţi sare întru voi şi trăiți în pace unii cu alții ».

Obsevăm bogaţia şi încărcătura spirtual-alegorică pe care o poartă această sintagmă « Sarea Pământului » şi dragostea cu care noi toţi cei ce am fost Botezaţi în numele Sfintei Treimi suntem chemaţi la activitatea pastorală, la conlucrarea şi trăirea vieţii noastre în Hristos. « Sarea », dacă încercăm să o decodăm dintr-o perspectivă simbolică nu este altceva decât Duhul Sfânt pe care l-am primit fiecare dintre noi prin Sfântul Botez. Care se strică dacă noi nu lucrăm iar puterea sa sfințitoare rămâne oarecum ascunsă dacă nu intrăm în comuniunea Bisericii prin botezul pocăinţei şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.

Şi a mai trecut un an… ! A sosit şi vremea vestită de prooroci, israelitenii au scapat din robie, au trecut Marea Roşie şi au plecat spre ţara făgăduinţei, spre Canaan… Şi noi românii, ne-am avut robia noastră dar credinţa, nădeidea şi dragostea nu ne-am pierdut-o. În sufletul poporului nostru trăieşte visul şi avem şi noi învățaţii şi proorocii noștri care ne conduc spre « Canaanul cel plin cu miere şi lapte ».

Azi însă, după ce am scapat de robie parcă nu mai suntem cei de ieri. Ne-am schimbat şi ne-am stricat… şi glasul proorocilor noştri nu mai este ascultat cu dragostea şi evlavia de ieri, aşa precum nici dintre ei unii n-au mai rămas nu mai este ascultat cu dragostea şi evlavia de ieri, aşa precum nici dintre ei unii n-au mai rămas proorocii de ieri. Prin vânturile şi furtunile pline de otravă… ni s-a înveninat credinţa, ni s-a pierdut dragostea şi ni s-au umplut sufletele de otrava păcatului. O vedem, această otravă, o simțim pe toate drumurile şi ne întâlnim cu ea. Ea este aceea care a golit bisericile de oameni şi sufietele de credință. Ce va fii cu noi ?… Răspunsul este usor: israelitenilor le-au arătat calea spre Canaan stâlpul de foc şi norul luminos. Numai acestea ne vor arăta şi noua drumul cel bun, de ne vom ridica şi noi ca fiul rătăcit din Evanghelie şi vom pleca înapoi spre Casa Tatălui Ceresc. Dacă vom asculta de poruncile Lui, atunci se va ridica negura necazurilor dinaintea noastră şi vom vedea « lumina cea adevărată ».

Pr. Radu Totelecan

Articol introdus la data: februarie 8, 2010, ora: 4:01 pm. Adaugati un comentariu